Program pentru persoanele care sufera de anorexie - bulimie
Tulburarile de alimentatie sunt afectiuni complexe prin plurifactorialitatea etiologiei, specificul psihopatologiei si multitudinea de complicatii somatice care toate la unloc determina dezadaptarea persoanelor afectate.
Recunoasterea si tratarea cat mai devreme a acestor afectiuni va ajuta persoanele in cauza sa-si reia cursul normal al vietii fara a se ajunge la complicatii somatice grave uneori cu potential letal.
Ce este anorexia?
Anorexia este o tulburare de alimentatie complexa, caracterizata in principal de:
- frica intensa de a lua in greutate, chiar daca persoana este subponderala,
- refuzul mentinerii greutatii corporale in limite normale in raport cu varsta si inaltimea
- o imagine distorsionata a corpului
- la femei, se observa aparitia amenoreei, adica absenta a cel putin trei cicluri menstruale consecutive.
Anorexia este frecvent intalnita in randul adolescentelor, dar apare si in randul barbatilor sau femeilor de toate varstele. Desi problemele sunt legate de alimentatie si greutate, ele reprezinta de multe ori de fapt simptome a ceva mult mai profund, cum ar fi: depresia, singuratatea, sentimentul de insecuritate, presiunea de a fi perfect ori sentimentul lipsei de control. Daca nu este identificata la timp, anorexia nervoasa poate duce la multiple afectari de organe si sisteme (cardiovascular, gastrointestinal, endocrin, hematologic, dermatologic, osos, sistem nervos central).
Ce este bulimia?
Bulimia este o tulburare de alimentatie complexa, caracterizata prin :
- episoade de mancat compulsiv
- de comporamente compensatorii inadecvate, cum ar fi: varsaturile, utilizarea de laxative si/sau diuretice, exercitii fizice excessive. Acestea urmeaza episoadelor de mancat compulsiv.
Un episod de alimentare compulsiva este definit de ingerarea de unei cantitati mari de alimente si in care exista senzatia de piedere a controlului. Episoadele de mancat compulsiv si comportamentele compensatorii apar cel putin de doua ori pe saptamana in ultimele trei luni. Ca si in cazul anorexiei, bulimicii au o perceptie distorsionata asupra corpului lor si cred despre ei ca sunt mai grasi decat sunt in realitate. Bulimia este frecvent intalnita in randul femeilor tinere dar afecteaza si barbatii si femeile de diferite varste.
Exista doua subtipuri ale bulimiei nervoase, utilizate pentru a specifica prezenta sau absenta uzului metodelor de purgare ca mijloace de compensare a mancatului compulsiv, si anume:
- bulimia nervoasa de tip purgare, in care persoana se angajeaza in autoprovocarea de varsaturi sau abuz de laxative, diuretice, clisme in cursul episodului curent
- bulimia nervoasa de tip nonpurgare, in care persoana utilizeaza alte comportamente compensatorii, cum ar fi postul sau exercitiile fizice in exces si nu se angajeaza in mod regulat in a-si provoca varsaturi, utilizarea de laxative, diuretice sau clisme, in cursul episodului curent.
Care sunt cauzele pentru care apar aceste tulburari de alimentatie?
Nu exista un raspuns simplu cu privire la cauzele pentru care apar aceste tulburari. Ele sunt determinate de un complex de conditii care apar ca rezultat al unei combinatii de factori sociali, emotionali si biologici. In cultura actuala, idealizarea supletii joaca si ea un rol important. Desi sunt legate de alimentatie, aceste tulburari pot fi privite si ca suferinte psihice profunde legate de inabilitatea de a “digera” anumite situatii, probleme in familie, probleme de relationare cu cei din jur, experiente traumatice, sentimentul lipse i de control asupra propriei vieti.
De ce este dificil ca cineva sa admita ca sufera de o tulburare de alimentatie?
Oamenilor le este greu sa admita ca au o problema de sanatate. Perioada de negare a acestei probleme face parte din ciclul firesc al acceptarii. Multi oameni tind sa minimalizeze simptomele, sa le ignore sau sa temporizeze vizita la medic pe principiul „m-am mai simtit asa si a trecut, hai sa mai astept ca poate trece si acum”. Din pacate in cazul tulburarilor de alimentatie aceasta atitudine este total contraproductiva pentru ca niste deviatii mici ale IMC se pot corecta mult mai usor ca deviatiile mari, timpul de recuperare este mai mare pe masura ce problema se agraveaza iar efortul depus pentru corectarea ei creste odata cu evolutia tulburarii. Teama de a fi judecat si etichetat de catre ceilalti ii face pe multi sa amane momentul vizitei la medic. De asemenea, problemele emotionale care se ascund in spatele tulburarii de alimentatie sunt cele care tin in loc procesul.
Pentru cei mai multi sugari si copii mici a se hrani pare un proces natural. Sugarul si copilul mic nefiind capabil sa se alimenteze singur, dificultatile timpurii de alimentatie se refera la probleme ale procesului diadic (copil-mama) de hranire. Multe probleme de alimentatie sunt tranzitorii si se rezolva fara interventie. Alteori 1%-2% dintre sugarii in varsta de 10 luni refuza mancarea,vomita,scad in greutate si 70% dintre copii continua sa aiba probleme la 4 si 6 ani si mai tarziu in adolescenta si ca adult tanar. O lupta a sugarului si a copilului mic cu alimentatia si programul alimentar se considera a fi factori de risc pentru tulburarile de alimentatie la adolescenta si in perioada de adult tanar.
Problemele de alimentatie ale sugarului si copilului mic au fost descrise de DSM-IV(Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale) in 1994
Criteriile de diagnostic includ:
- A. persistenta unei alimentatii neadecvate cu un semnificativ esec al castigului in greutate sau scadere in greutate in ultima luna
- B. tulburarea nu este asociata cu afeciuni medicale
- C. tulburarea nu este apreciata ca o lipsa a alimentatiei corespunzatoare varstei copilului
- D.debutul este inainte de 6 ani
Au fost descrise 6 tipuri de tulburari ale comportamentului alimentar la sugar si copilul mic:
- tulburarea alimentara a starii de adaptare
- tulburarea alimentara data de o relatie atentie materna-reciprocitate infantila(diada mama-copil)-disfunctionala
- anorexia infantila
- aversiunea senzoriala pt unele alimente cu un anumit miros,gust,aspect
- tulburarea alimentara post-traumatica
- tulburarea alimentara asociata cu conditii medicale
Adolescenta este perioada care face trecerea spre maturitate sau de la copil la adultul cu o identitate distinctã si acceptatã. Daca pana la aceasta varsta copilul a privit lumea “prin ochii”parintilor, insusindu-si valorile acestora, de acum incepe sa isi creeze si sa isi consolideze propriul sistem de judecati despre lume si viata, judecati dintre care unele nu sunt concordante cu cele “mostenite” de la parinti. Adolescentul incearca sa se defineasca pe el si relatiile sale cu lumea din jur atat din punct de vedere fizic si psihic cat si sexual si relational.
Acest proces nu este simplu, este intens si uneori poate fi dureros, ducand la reactii neobisnuite din partea adolescentului, reactii neintelese nici de el nici de cei din jur. Transformarile sunt profunde si rapide si necesita multa rabdare si intelegere din partea adultilor aflati destul de departe de propria lor adolescenta.
Pe acest teren instabil, vulnerabilitatea adolescentului la aparitia unor tulburari de comportament alimentar este mare.
Un alt factor de vulnerabilitate il reprezinta transmisia familiala, existenta in familie de cazuri de tulburari de anxietate, tulburare obsesiv-compulsiva (OCD) si obezitate.
Tulburãrile de dispozitie, anxioase si OCD în copilãrie si aparitia precoce a trãsãturilor de personalitate de tip perfectionist par sã fie factori de vulnerabilitate majori în dezvoltarea tulburãrilor de comportament alimentar, în special a anorexiei nervoase.
La tinerele femei cu o stimã de sine nu foarte înaltã, tachinarea de cãtre familiile lor, de prieteni, sau influentarea lor de cãtre niste persoane autoritare (medici, asistenti medicali, profesori, antrenori) legat de nevoia de a-si modifica forma si greutatea contribuie la vulnerabilitate. Nu rareori, copiii se cântãresc la scoalã, de cãtre sora medicalã, din diferite motive, dar aceasta reprezintã un stress ce se acumuleazã de-a lungul timpului.
Meseria si interesele vocationale interactioneazã cu alti factori de vulnerabilitate, crescând probabilitatea dezvoltãrii tulburãrilor de comportament alimentar. La adolescente, urmarea scolii de balet creste probabilitatea anorexiei nervoase ce cel putin 7 ori. La bãieti, ar avea un rol practicarea luptelor corporale . Desi aceste activitãti atletice selecteazã tinerii perseverenti si perfectionisti de la început, presiunile privind greutatea si forma corporalã duc la probabilitatea aparitiei tulburãrilor de comportament alimentar. Influenta stilului de functionare al familiei ca factor predispozant a rãmas controversat. Luat separat, stilul de functionare al familiei nu este nici necesar, nici suficient pentru dezvoltarea tulburãrilor de comportament alimentar. Ca în majoritatea tulburãrilor psihiatrice, si în tulburãrile de comportament alimentar, stilul disfunctional familial actioneazã ca un factor nespecific.
In familiile dezorganizate creste frecventa anorexiei nervoase. De asemenea trauma care apare ca urmare a abuzului fizic, emotional sau sexual contribuie la aparitia tulburarilor psihice la adolescent.
Contributia prezentatoarelor de televiziune la supraaprecierea valorii siluetei si a dietelor rãmâne controversatã. Recent, studiile de la Fiji sugereazã cã introducerea în televiziunea popularã a programelor în care este veneratã silueta subtire si este stigmatizatã obezitatea a determinat rãspândirea utilizãrii dietelor si au apãrut noi cazuri de anorexie nervoasã.
Orientarea homosexualã la bãrbati este un factor predispozant dovedit, nu datoritã orientãrii sexuale sau comportamentului sexual per se, ci datoritã normelor pentru dimensiunile corpului, dezvoltãrii masei musculare, care sunt mult mai importante pentru comunitatea homosexualã decât pentru cei heterosexuali. În contrast, orientarea lesbianã poate fi usor protectivã, comunitatea lesbianã fiind mult mai tolerantã privind greutatea si acceptând mai usor forma naturalã a corpului, decât comunitatea heterosexualã.
Mituri privind tulburarile de alimentatie
Mitul 1: Pentru a avea o tulburare de alimentatie trebuie sa fii foarte slab
Oamenii cu tulburari de alimentatie nu au o neaparat o anume greutate sau aspect al corpului. Cele mai multe persoane care au o tulburare de alimentatie au o greutate medie sau sunt supraponderale.
Mitul 2: Numai adolescentele si femeile tinere sunt afectate de tulburarile de alimentatie
Tulburarile de alimentatie sunt mai frecvente in randul adolescentelor si a femeilor tinere dar se gasesc si in randul barbatilor si femeilor de toate varstele.
Mitul 3: Persoanele cu tulburari de alimentatie sunt vanitoase
Nu vanitatea este cea care face ca oamenii cu tulburari de alimentatie sa urmeze diete extreme, ci mai degraba ele sunt rezultatul incercarii de a face fata sentimentelor de singuratate, insecuritate, lipsei de control, rusine...
Mitul 4: Tulburarile de alimentatie nu sunt atat de periculoase pe cat se spune
Toate tulburarile de alimentatie pot conduce la probleme de sanatate ireversibile cum ar fi: boli de inima, pierderi de masa osoasa, stagnarea cresterii, infertilitate, leziuni renale, care pot pune in pericol viata.
Ce se poate face pentru vindecarea acestor tulburari?
In vederea vindecarii acestor tulburari, exista o serie de directii de interventie, care se bazeaza in principal pe dieta, psihoterapie si tratament medicamentos. Elementul esential pentru reusita interventiei, este faptul ca persoana constientizeaza si accepta ca sufera de o tulburare de alimentatie si intelege ca are nevoie de ajutor pentru a se vindeca. Odata depasita aceasta etapa, urmeaza interventia propriu-zisa, care este multidisciplinara si bineinteles adaptata specificului si particularitatilor personale.
Multe dintre simptomele de baza, atat in anorexia nervoasa cat si in bulimia nervoasa, au fost descrise ca fiind “ego-sintonice”, in sensul ca persoana cu o tulburare de comportament alimentar se poate accepta efectiv, fiind putin sau deloc motivata sa faca o schimbare. Acest fapt este frecvent intanit in stadiile incipiente ale tulburarii de comportament alimentar, deorece este posibil sa existe o stima de sine scazuta si sentimente de autocontrol crescute, care fac sa nu fie sesizate unele dintre cele mai dreanjante simptome care apar odata cu cronicizarea tulburarii.
In plus, inca de la debut, poate exista o considerabila intarire sociala pentru pierderea initiala in greutate si pentru autocontrolul necesar respectarii unei diete.
Tulburarile de comportament alimentar au capatat o conotatie sociala pozitiva pentru acele persoane care cauta sa dobandeasca si, apoi sa ramana fidele unei identitati “anorectice”, datorita asocierilor acesteia cu statutul de celebritate si cu trasaturile dezirabile din punct de vedere social ale acesteia. De multe ori obezitatea este asociata cu ineficienta pe cand supletea este asociata cu competenta.
Cum va putem ajuta in cadrul Centrului PsyClass?
Abordarea pe care specialistii Centrului PsyClass au gandit-o pentru tulburarile de alimentatie se bazeaza pe particularizarea tratamentului in functie de nevoile individuale ale pacientului, in functie de grupa de varsta si de contextual familial si social in care acesta se afla.
Abordarea este interdisciplinara incluzand sedinte de nutritie, psihiatrie/ psihiatrie pediatrica, psihoterapie si la nevoie evaluare endocrinologica.
